0
Atunci cand alegi o motopompa, debitul maxim afisat in specificatii nu este suficient pentru a sti daca echipamentul poate realiza lucrarea dorita. Trebuie sa cunosti atat cantitatea de apa de care ai nevoie intr-un anumit interval de timp, cat si conditiile in care aceasta apa trebuie transportata.
O motopompa poate avea un debit maxim ridicat, dar debitul disponibil scade pe masura ce creste inaltimea manometrica pe care trebuie sa o invinga. Din acest motiv, debitul si inaltimea de pompare trebuie analizate impreuna, folosind, atunci cand este disponibila, curba de performanta a modelului.
Pentru alegerea corecta trebuie luate in calcul si inaltimea de aspiratie, diferenta de nivel dintre punctul de aspiratie si cel de evacuare, lungimea si diametrul conductelor, pierderile de sarcina, presiunea necesara la destinatie si tipul apei pompate.
Scopul nu este sa alegi motopompa cu cele mai mari valori din specificatii, ci modelul care poate asigura debitul necesar in punctul real de functionare al instalatiei.
Debitul arata volumul de apa pe care motopompa il poate transporta intr-o anumita perioada. In specificatiile tehnice poate fi exprimat in metri cubi pe ora (m³/h), litri pe minut (l/min) sau alte unitati echivalente.
De exemplu, 1 m³ de apa reprezinta 1.000 de litri. Un debit de 10 m³/h corespunde teoretic unui volum de 10.000 de litri transportati intr-o ora, dar numai daca motopompa poate furniza acel debit in conditiile concrete ale instalatiei.
Aici apare una dintre cele mai frecvente erori de selectie. Valoarea prezentata drept debit maxim nu trebuie interpretata ca debit disponibil in orice situatie.
Pe masura ce motopompa trebuie sa invinga o inaltime manometrica mai mare, punctul sau de functionare se modifica, iar debitul disponibil este in general mai mic. Pentru valoarea reala trebuie consultata curba debit-inaltime a modelului.
Pentru multe aplicatii, punctul de plecare poate fi calculat simplu:
Debit necesar = volumul de apa care trebuie transportat / timpul disponibil
Daca trebuie sa transferi 6.000 de litri de apa intr-o ora, necesarul teoretic este de 6.000 l/h, adica 6 m³/h.
Daca acelasi volum trebuie transferat in 30 de minute, necesarul teoretic devine 12 m³/h.
Acest calcul iti spune ce debit trebuie sa ajunga efectiv la destinatie. Nu inseamna automat ca trebuie sa cumperi o motopompa pe a carei eticheta scrie 6 sau 12 m³/h, deoarece debitul maxim declarat poate fi obtinut in alte conditii decat cele ale instalatiei tale.
Dupa stabilirea debitului necesar trebuie calculata inaltimea manometrica a instalatiei si verificat daca motopompa poate furniza debitul respectiv la acea valoare.
Pentru transferul apei intr-un rezervor, calculul debitului este relativ simplu daca stii volumul rezervorului si timpul in care vrei sa il umpli.
De exemplu, pentru un rezervor de 2.000 de litri pe care vrei sa il umpli in 30 de minute, ai nevoie teoretic de:
2.000 litri / 0,5 ore = 4.000 l/h = 4 m³/h
Acesta este debitul necesar la punctul de descarcare. Motopompa trebuie insa sa poata furniza cel putin debitul necesar in conditiile create de diferenta de nivel, conducte si celelalte rezistente hidraulice ale instalatiei.
Daca rezervorul se afla la o cota mai ridicata sau la distanta mare fata de sursa, simpla verificare a debitului maxim al motopompei nu este suficienta.
Acelasi principiu poate fi folosit pentru evacuarea unui bazin, rezervor sau a unei acumulari de apa.
Daca trebuie evacuati 30 m³ de apa in trei ore, debitul mediu necesar este:
30 m³ / 3 ore = 10 m³/h
Daca vrei sa evacuezi acelasi volum intr-o ora, necesarul creste la 30 m³/h.
Calculul volumului este insa doar prima etapa. Trebuie verificat unde va fi evacuata apa, care este diferenta de nivel, cat de lung este furtunul si ce pierderi apar pe traseu.
Trebuie verificata si natura apei. Pentru apa care contine nisip, namol sau alte particule, nu este suficient sa alegi modelul dupa debit. Motopompa trebuie sa fie proiectata pentru tipul respectiv de apa si pentru caracteristicile impuritatilor admise de producator.
In cazul irigatiilor, alegerea motopompei necesita mai multe informatii decat simpla suprafata a terenului. Necesarul de apa depinde de cultura, sol, conditiile climatice, etapa de dezvoltare a plantelor si metoda de irigare.
Din acest motiv, nu este corect sa presupui ca fiecare metru patrat trebuie alimentat cu aceeasi cantitate de apa indiferent de aplicatie.
Dupa ce stabilesti volumul de apa necesar unei sesiuni de irigare, poti calcula debitul folosind timpul in care vrei sa distribui acel volum.
De exemplu, daca sistemul trebuie sa distribuie 12 m³ de apa in patru ore, debitul mediu necesar este de 3 m³/h.
Dar nici acest calcul nu este suficient pentru alegerea motopompei. Sistemul de irigare poate necesita o anumita presiune la punctul de utilizare, iar aceasta trebuie inclusa in calculul hidraulic.
Doua sisteme care distribuie aceeasi cantitate totala de apa pot avea cerinte foarte diferite privind debitul si presiunea.
Un sistem de irigare prin picurare trebuie dimensionat in functie de numarul emitatoarelor care functioneaza simultan, debitul acestora, organizarea pe zone si presiunea de lucru ceruta de componentele sistemului.
Un sistem cu aspersoare trebuie dimensionat in functie de debitul total al aspersoarelor care functioneaza simultan si de presiunea necesara pentru ca acestea sa lucreze in parametrii prevazuti.
Daca motopompa poate furniza debitul necesar, dar nu si presiunea ceruta de aspersoare, sistemul nu va functiona corespunzator. Invers, o presiune disponibila suficienta nu compenseaza lipsa debitului cerut de toate punctele de consum active.
De aceea, pentru irigatii trebuie stabilite simultan debitul necesar si presiunea necesara la punctul de utilizare.
Inaltimea de aspiratie descrie diferenta de nivel dintre suprafata apei din sursa si pozitia motopompei atunci cand pompa este amplasata deasupra nivelului apei.
Aceasta valoare nu trebuie confundata cu inaltimea maxima de refulare. Faptul ca o motopompa are o inaltime maxima de pompare mare nu inseamna ca poate aspira apa de la aceeasi adancime.
Motopompele de suprafata au limite specifice pentru aspiratie, iar valoarea admisa trebuie verificata in documentatia modelului. In conditii reale, configuratia conductei de aspiratie, etanseitatea, diametrul acesteia, temperatura si altitudinea pot influenta functionarea.
Pentru o functionare corecta, traseul de aspiratie trebuie proiectat cu atentie. Pierderile si patrunderea aerului pe aceasta parte a instalatiei pot afecta semnificativ performanta motopompei.
Daca un put are o adancime totala de 15 metri, nu inseamna automat ca motopompa trebuie sa aspire apa de la 15 metri. Pentru calcul conteaza nivelul efectiv al apei si modul in care acesta se modifica in timpul pomparii.
In acelasi timp, o motopompa de suprafata nu trebuie aleasa pentru o sursa adanca doar pentru ca inaltimea maxima de pompare declarata este mai mare decat adancimea putului.
Inaltimea maxima de aspiratie si inaltimea de pompare sunt specificatii diferite, determinate de fenomene hidraulice diferite.
Daca nivelul apei depaseste posibilitatile de aspiratie ale unei motopompe de suprafata, trebuie analizata o alta solutie de pompare adecvata sursei respective.
Pe partea de refulare, apa trebuie transportata de la motopompa catre punctul de utilizare. Diferenta verticala dintre pompa si punctul de descarcare reprezinta doar una dintre componentele pe care trebuie sa le iei in calcul.
Apa pierde energie si atunci cand circula prin furtunuri sau conducte. Lungimea traseului, diametrul interior, debitul, materialul conductei, coturile, vanele, reductiile si alte componente pot produce pierderi de sarcina.
Daca la destinatie este necesara si o anumita presiune, asa cum se intampla frecvent la sistemele cu aspersoare, aceasta cerinta trebuie de asemenea inclusa.
Din acest motiv, pentru dimensionarea corecta este mai util sa determini inaltimea manometrica totala a instalatiei decat sa verifici exclusiv diferenta de nivel dintre sursa si destinatie.
Inaltimea manometrica totala, prescurtata frecvent HMT, reprezinta sarcina hidraulica pe care motopompa trebuie sa o invinga pentru a transporta debitul dorit de la sursa pana la punctul de utilizare.
Intr-o abordare practica, calculul trebuie sa tina cont de diferenta de nivel dintre sursa si destinatie, de pierderile de sarcina produse pe traseu si, atunci cand aplicatia o cere, de presiunea necesara la punctul final.
Pentru o instalatie in care motopompa este amplasata deasupra nivelului apei, trebuie analizata si partea de aspiratie. Lungimea, diametrul si configuratia conductei de aspiratie influenteaza functionarea si nu trebuie ignorate.
Din acest motiv, doua instalatii cu aceeasi diferenta verticala intre sursa si destinatie pot necesita motopompe diferite daca una foloseste un traseu scurt si generos dimensionat, iar cealalta are conducte lungi, diametre reduse si numeroase fitinguri.
Sa presupunem ca apa trebuie transportata dintr-un bazin catre un rezervor amplasat la o cota cu 12 metri mai sus. Cei 12 metri reprezinta diferenta statica de nivel, dar nu reprezinta automat intreaga sarcina pe care trebuie sa o invinga motopompa.
Daca intre cele doua puncte exista un furtun lung, coturi, vane, reductii sau alte elemente care opun rezistenta curgerii, apar pierderi suplimentare de sarcina.
Daca apa trebuie doar descarcata liber in rezervor, nu este necesara aceeasi presiune finala ca intr-o instalatie in care motopompa alimenteaza aspersoare sau alte echipamente care necesita o anumita presiune de lucru.
Prin urmare, simpla afirmatie ca „trebuie sa ridic apa 12 metri” nu este suficienta pentru selectarea motopompei.
Pierderile de sarcina reprezinta energia pe care apa o pierde prin frecare si prin trecerea prin diferitele componente ale instalatiei.
Ele apar atat in conductele drepte, cat si in coturi, robinete, vane, filtre, reductii, racorduri si alte elemente montate pe traseu.
Valoarea acestor pierderi nu poate fi stabilita corect printr-o regula universala de tipul „un anumit numar de metri pentru fiecare 100 de metri de conducta”. Pierderile depind de mai multi parametri care trebuie analizati impreuna.
Printre cei mai importanti se numara debitul transportat, diametrul interior si lungimea conductei, materialul acesteia si numarul si tipul accesoriilor existente pe traseu.
Diametrul traseului poate influenta semnificativ performanta reala a unei motopompe. Daca incerci sa transporti un debit mare printr-un furtun cu diametru prea mic, viteza apei creste si pot creste substantial pierderile de sarcina.
Rezultatul poate fi un debit la destinatie mult mai mic decat cel pe care il asteptai dupa citirea specificatiilor motopompei.
Din acest motiv, nu este recomandat sa alegi o motopompa cu racord mare si apoi sa reduci arbitrar traseul la un furtun mult mai ingust doar pentru ca acesta este deja disponibil.
Orice reducere de diametru trebuie analizata in raport cu debitul necesar si cu recomandarile producatorului. Pentru traseele lungi, dimensionarea corecta a conductei devine cu atat mai importanta.
O conducta orizontala lunga nu este echivalenta hidraulic cu un traseu foarte scurt doar pentru ca diferenta de nivel este aceeasi.
Chiar daca apa nu urca semnificativ, frecarea pe un traseu lung produce pierderi de sarcina. Aceste pierderi cresc in functie de conditiile de curgere si trebuie incluse in calculul instalatiei.
De exemplu, o motopompa folosita pentru transferul apei pe o distanta de cativa metri lucreaza in alte conditii decat aceeasi motopompa conectata la un traseu de zeci sau sute de metri.
De aceea, distanta orizontala nu trebuie transformata mecanic intr-o anumita „inaltime echivalenta” folosind o regula generala. Calculul pierderilor trebuie raportat la diametrul si caracteristicile traseului concret.
Nu doar conducta dreapta opune rezistenta curgerii. Fiecare schimbare de directie si fiecare componenta prin care trece apa poate introduce pierderi suplimentare.
Un traseu simplu, cu diametru corespunzator si putine schimbari de directie, este in general mai favorabil decat unul cu numeroase coturi, reductii si armaturi.
Acest aspect este important mai ales atunci cand instalatia functioneaza aproape de limita de performanta a motopompei. Pierderile suplimentare pot deplasa punctul de functionare si pot reduce debitul disponibil.
Atunci cand proiectezi traseul, nu analiza doar motopompa. Configuratia instalatiei poate influenta decisiv rezultatul obtinut.
Pentru anumite aplicatii, apa nu trebuie doar transportata pana la destinatie, ci trebuie sa ajunga acolo cu o anumita presiune.
Acest lucru este important in special pentru aspersoare si alte echipamente care au o presiune de lucru specificata de producator.
Ca relatie aproximativa pentru apa, 1 bar de presiune corespunde unei coloane de apa de aproximativ 10 metri. Astfel, daca un echipament necesita aproximativ 2 bar la intrare, numai aceasta cerinta reprezinta aproximativ 20 metri coloana de apa, la care se adauga celelalte componente ale instalatiei.
Conversia este utila pentru estimare, dar presiunea ceruta trebuie verificata in documentatia echipamentului alimentat. Nu presupune ca toate aspersoarele sau sistemele de irigare functioneaza la aceeasi presiune.
Pe o fisa tehnica poti gasi, de exemplu, un debit maxim si o inaltime maxima de pompare. Aceste doua valori nu trebuie interpretate ca un punct de functionare in care motopompa le furnizeaza simultan.
Debitul maxim este asociat zonei in care rezistenta hidraulica este redusa, in timp ce inaltimea maxima este atinsa in zona in care debitul disponibil se apropie de limita inferioara a curbei.
Intre aceste doua extreme exista o serie de puncte de functionare. Pe masura ce inaltimea manometrica solicitata creste, debitul pe care pompa il poate furniza se modifica.
De aceea, comparatia dintre doua motopompe doar dupa valorile maxime poate fi inselatoare. Modelul potrivit este cel care furnizeaza debitul de care ai nevoie la HMT-ul instalatiei tale.
Curba Q-H reprezinta relatia dintre debitul Q si inaltimea manometrica H. Este una dintre cele mai utile informatii pentru alegerea unei motopompe.
Pe una dintre axele graficului este reprezentat debitul, iar pe cealalta inaltimea manometrica. Curba arata aproximativ ce debit poate furniza modelul la diferite valori ale inaltimii.
Daca ai calculat ca instalatia necesita, de exemplu, un anumit debit la o anumita HMT, cauti pe curba zona corespunzatoare acestor doua valori. Daca punctul necesar se afla in afara posibilitatilor motopompei, modelul nu este potrivit pentru aplicatia respectiva.
Curba este astfel mai relevanta decat compararea separata a debitului maxim si a inaltimii maxime.
In utilizarea reala, motopompa nu decide singura debitul pe care il va furniza. Debitul rezultat este determinat de interactiunea dintre caracteristicile pompei si rezistenta instalatiei.
Punctul in care caracteristica motopompei si cerintele sistemului se echilibreaza reprezinta punctul de functionare.
Daca modifici instalatia, de exemplu prin montarea unui furtun mai lung, reducerea diametrului sau adaugarea unor componente, se modifica rezistenta hidraulica si implicit punctul de functionare.
Acesta este motivul pentru care aceeasi motopompa poate furniza rezultate diferite in doua instalatii aparent similare.
Sa presupunem ca ai nevoie efectiv de 15 m³/h la punctul de utilizare. Alegerea unei motopompe care are in specificatii un debit maxim de 15 m³/h nu demonstreaza ca aceasta iti poate asigura necesarul.
Daca cei 15 m³/h reprezinta valoarea maxima obtinuta la o inaltime manometrica foarte redusa, debitul disponibil poate fi mai mic atunci cand instalatia introduce diferenta de nivel, pierderi de sarcina si presiune necesara la destinatie.
Procedura corecta este inversa: stabilesti debitul necesar, calculezi conditiile hidraulice ale instalatiei si apoi verifici pe curba motopompei daca modelul poate furniza combinatia respectiva.
Astfel eviti situatia in care achizitionezi o motopompa cu specificatii aparent suficiente, dar care nu ofera performanta necesara dupa conectarea la instalatia reala.
Pentru irigatii, alegerea corecta porneste de la sistemul pe care motopompa trebuie sa il alimenteze. Nu este suficient sa cunosti suprafata gradinii sau a terenului. Trebuie sa stabilesti debitul total necesar si presiunea de lucru ceruta de instalatie.
Daca folosesti aspersoare, verifica debitul si presiunea necesare pentru fiecare model. Apoi stabileste cate aspersoare vor functiona simultan. Debitele acestora se aduna, iar motopompa trebuie sa poata asigura debitul rezultat la presiunea necesara, dupa ce sunt luate in calcul diferenta de nivel si pierderile de sarcina din instalatie.
De exemplu, daca functioneaza simultan patru aspersoare, debitul necesar sistemului este suma debitelor celor patru. Daca instalatia este impartita in zone care functioneaza separat, motopompa trebuie dimensionata pentru zona cu cerinta hidraulica relevanta, nu pentru suma tuturor aspersoarelor montate pe teren.
La irigarea prin picurare, calculul se face dupa acelasi principiu: se insumeaza debitele emitatoarelor care functioneaza simultan si se verifica presiunea necesara sistemului. In functie de configuratie, pot fi necesare componente suplimentare pentru controlul si reglarea presiunii.
Pentru transferul apei intre doua rezervoare, dintr-un bazin sau dintr-o alta sursa, primul criteriu este timpul in care vrei sa transporti volumul respectiv.
Daca ai de transferat 20 m³ de apa in doua ore, ai nevoie de un debit efectiv mediu de 10 m³/h la destinatie.
Urmatorul pas este sa analizezi traseul. Daca cele doua puncte sunt apropiate si diferenta de nivel este redusa, cerinta hidraulica poate fi relativ mica. Daca apa trebuie transportata pe o distanta mare sau catre un rezervor amplasat mult mai sus, motopompa va trebui sa invinga o HMT mai mare.
Prin urmare, pentru transfer nu alegi modelul doar dupa volumul de apa. Trebuie sa verifici daca debitul dorit poate fi obtinut la inaltimea manometrica rezultata din instalatia reala.
La evacuarea unui bazin, a unei piscine, a unei acumulari de apa sau a unei zone inundate, debitul necesar poate fi calculat pornind de la volumul estimat si timpul in care vrei sa finalizezi operatiunea.
Daca trebuie evacuati 40 m³ in doua ore, necesarul mediu este de 20 m³/h. Motopompa trebuie sa poata furniza acest debit la HMT-ul traseului de evacuare.
Un al doilea criteriu esential este calitatea apei. Apa relativ curata si apa cu nisip, namol sau alte impuritati nu trebuie tratate ca aceeasi aplicatie.
Daca apa contine particule solide, verifica explicit daca modelul este destinat apei murdare si ce caracteristici ale impuritatilor sunt acceptate conform documentatiei producatorului. Nu presupune ca orice motopompa cu debit mare poate transporta si apa cu reziduuri.
Tipul apei pompate este un criteriu de selectie separat de debit si inaltimea de pompare.
Motopompele pentru apa curata sunt destinate aplicatiilor in care lichidul nu contine particule solide peste limitele acceptate de constructia pompei. Pot fi utilizate, in functie de specificatiile modelului, pentru transfer, alimentarea unor sisteme de irigare sau alte aplicatii similare.
Motopompele destinate apei murdare sunt construite pentru conditii in care apa poate contine impuritati sau particule in suspensie. Limitele difera insa de la un model la altul.
De aceea, denumirea comerciala „apa murdara” nu este suficienta pentru selectie. Verifica dimensiunea maxima a particulelor admise si celelalte restrictii specificate de producator.
Nici o motopompa pentru apa murdara nu trebuie considerata automat potrivita pentru orice amestec de apa, nisip, namol sau alte materiale. Aplicatiile dificile necesita echipamente proiectate explicit pentru conditiile respective.
Diametrul racordurilor de aspiratie si refulare este important deoarece trebuie corelat cu debitul si cu instalatia la care va fi conectata motopompa.
Un racord mai mare nu inseamna automat ca motopompa este mai performanta, asa cum un racord mai mic nu indica singur o pompa mai slaba. Performanta trebuie evaluata prin debit, inaltime manometrica si curba Q-H.
Problemele apar atunci cand traseul este dimensionat necorespunzator. Daca o motopompa este proiectata pentru un anumit diametru, iar instalatia este redusa semnificativ imediat dupa refulare, pierderile de sarcina pot creste si debitul real poate scadea.
Pe aspiratie, dimensionarea si etanseitatea sunt cu atat mai importante. Un traseu restrictiv sau care permite patrunderea aerului poate afecta amorsarea si functionarea corecta a motopompei.
Partea de aspiratie nu trebuie tratata ca un simplu furtun prin care ajunge apa la pompa. Ea influenteaza direct capacitatea motopompei de a functiona corect.
Furtunul trebuie sa fie adecvat utilizarii pe aspiratie si sa nu se deformeze sub efectul depresiunii create de pompa. Conexiunile trebuie sa fie etanse, deoarece patrunderea aerului poate provoca probleme de amorsare si poate reduce performanta.
Traseul trebuie realizat cat mai favorabil din punct de vedere hidraulic, respectand cerintele producatorului motopompei. Restrictiile inutile, diametrele necorespunzatoare si conexiunile neetanse trebuie evitate.
Daca motopompa functioneaza aparent normal, dar nu reuseste sa obtina debitul asteptat, instalatia de aspiratie este unul dintre primele elemente care trebuie verificate.
Inaltimea maxima de aspiratie indicata de producator reprezinta o limita a motopompei in anumite conditii de functionare. Nu trebuie interpretata ca o adancime recomandata pentru utilizarea continua in orice instalatie.
Conditiile reale de aspiratie sunt influentate de nivelul apei, lungimea si diametrul traseului, pierderile existente, etanseitatea instalatiei, temperatura apei si conditiile atmosferice.
Din acest motiv, o aplicatie aflata foarte aproape de limita maxima declarata necesita o analiza mai atenta. Nu este recomandat sa alegi motopompa presupunand ca valoarea maxima din fisa tehnica va fi obtinuta indiferent de instalatie.
Puterea motorului, exprimata in kW sau CP, este o caracteristica importanta a motopompei, dar nu iti spune singura daca modelul poate realiza lucrarea dorita.
Doua motopompe cu motoare de puteri apropiate pot avea caracteristici hidraulice diferite, in functie de constructia pompei, turatie, rotor si celelalte elemente ale ansamblului.
De aceea, nu este corect sa alegi intre doua modele spunand doar ca unul are mai multi cai putere. Pentru aplicatia hidraulica trebuie sa verifici in primul rand relatia dintre debit si inaltimea manometrica.
Puterea motorului trebuie analizata impreuna cu caracteristicile pompei, nu folosita ca substitut pentru acestea.
Inainte de achizitie, verifica cel putin debitul maxim, inaltimea maxima de pompare, inaltimea maxima de aspiratie, diametrul racordurilor si tipul de apa pentru care este proiectat modelul.
Daca pompa este destinata si apei cu impuritati, verifica limitele declarate pentru particulele solide. Daca producatorul ofera o curba Q-H, foloseste-o pentru a vedea daca debitul necesar poate fi obtinut la HMT-ul calculat pentru instalatia ta.
Verifica si cerintele privind amorsarea, configurarea aspiratiei si celelalte conditii de instalare indicate in documentatia producatorului.
Valorile maxime din specificatii sunt utile pentru orientare, dar alegerea finala trebuie facuta dupa punctul de functionare necesar aplicatiei.
Sa presupunem ca trebuie sa transferi 15 m³ de apa in trei ore. Debitul necesar la destinatie este de 5 m³/h.
In continuare stabilesti diferenta de nivel dintre sursa si punctul de descarcare, analizezi traseul de aspiratie si refulare si estimezi pierderile de sarcina produse de conducte si accesorii.
Daca apa este descarcata liber intr-un rezervor, nu trebuie adaugata o presiune de lucru specifica unui consumator precum un aspersor. Daca motopompa alimenteaza un echipament care necesita presiune, aceasta trebuie inclusa in HMT.
Dupa ce ai stabilit debitul de 5 m³/h si HMT-ul instalatiei, verifici curba motopompei. Modelul potrivit este cel care poate furniza debitul necesar in zona corespunzatoare inaltimii manometrice calculate.
Aceasta metoda este mai corecta decat alegerea unei motopompe doar pentru ca are, de exemplu, un debit maxim mult mai mare de 5 m³/h.
In cazul aspersoarelor, incepi cu documentatia acestora. Stabilesti debitul fiecarui aspersor si presiunea de lucru necesara.
Daca intr-o zona functioneaza simultan mai multe aspersoare, aduni debitele acestora. Rezultatul reprezinta debitul pe care motopompa trebuie sa il furnizeze sistemului respectiv.
Apoi transformi cerinta de presiune intr-o valoare echivalenta de inaltime manometrica si adaugi diferenta de nivel si pierderile de sarcina ale traseului.
Abia dupa obtinerea acestor doua informatii, debitul necesar si HMT-ul, poti verifica daca un anumit model de motopompa este potrivit.
Astfel eviti situatia frecventa in care motopompa poate transporta multa apa la refulare libera, dar nu poate asigura simultan debitul si presiunea necesare pentru functionarea corecta a aspersoarelo
Una dintre cele mai frecvente greseli este compararea motopompelor exclusiv dupa debitul maxim. Un model care afiseaza o valoare mare in m³/h nu va furniza automat acel debit in instalatia ta.
Debitul real depinde de inaltimea manometrica la care functioneaza pompa. Diferenta de nivel, lungimea si diametrul traseului, fitingurile si presiunea necesara la destinatie modifica punctul de functionare.
De aceea, debitul maxim este util pentru compararea initiala a modelelor, dar nu trebuie sa fie singurul criteriu de selectie.
O alta eroare este alegerea motopompei doar pentru ca in specificatii apare o inaltime maxima mai mare decat diferenta de nivel din instalatie.
Inaltimea maxima reprezinta limita caracteristicii hidraulice a pompei, nu un punct in care aceasta furnizeaza simultan si debitul maxim.
Daca ai nevoie de un anumit debit la 20, 30 sau 40 de metri HMT, trebuie sa verifici debitul disponibil al modelului la valoarea respectiva, nu doar daca inaltimea maxima declarata depaseste aceasta cifra.
La motopompele de suprafata, partea de aspiratie poate deveni factorul care limiteaza intreaga instalatie.
Nu confunda adancimea totala a putului cu nivelul de la care trebuie aspirata efectiv apa si nu presupune ca inaltimea maxima de refulare indica si capacitatea de aspiratie.
Verifica inaltimea maxima de aspiratie declarata de producator si conditiile de instalare. Cu cat aplicatia se apropie mai mult de limitele echipamentului, cu atat devin mai importante configuratia traseului, diametrul conductei si etanseitatea conexiunilor.
O motopompa performanta nu poate compensa intotdeauna o instalatie dimensionata necorespunzator. Un furtun prea ingust pentru debitul transportat poate produce pierderi importante de sarcina.
Problema devine mai evidenta pe traseele lungi. Chiar daca diferenta de nivel este redusa, rezistenta hidraulica a conductei poate limita debitul care ajunge efectiv la destinatie.
Verifica diametrul racordurilor motopompei si dimensioneaza traseul in functie de debit, lungime si recomandarile producatorului. Evita reductiile inutile, mai ales atunci cand urmaresti debite ridicate.
Mai multi CP sau kW nu inseamna automat un debit mai mare sau o presiune mai buna in aplicatia ta.
Puterea motorului este doar una dintre caracteristicile ansamblului. Performanta hidraulica depinde si de constructia pompei si este exprimata mai relevant prin relatia dintre debit si inaltimea manometrica.
Daca trebuie sa alegi intre doua modele, compara punctele lor de functionare pentru debitul si HMT-ul de care ai nevoie. Puterea motorului poate fi analizata ulterior impreuna cu celelalte caracteristici.
O motopompa destinata apei curate nu trebuie utilizata automat pentru apa care contine nisip, namol sau alte impuritati. Particulele pot afecta componentele pompei daca depasesc limitele pentru care aceasta a fost proiectata.
In sens invers, nu exista un avantaj automat in alegerea unei motopompe pentru apa murdara atunci cand aplicatia necesita exclusiv transferul apei curate. Selectia trebuie facuta dupa utilizarea reala.
Pentru apa cu impuritati, verifica tipul de lichid acceptat si dimensiunea maxima a particulelor admise conform documentatiei modelului.
Alegerea unui model mult mai mare „ca sa fie suficient” nu inlocuieste dimensionarea corecta. O motopompa trebuie selectata in raport cu cerintele hidraulice ale instalatiei si cu domeniul sau de functionare.
Este util sa existe o marja rezonabila fata de necesarul calculat atunci cand conditiile reale pot varia, dar aceasta nu inseamna ca modelul cel mai mare disponibil este automat alegerea corecta.
O selectie buna urmareste ca debitul necesar si HMT-ul instalatiei sa se afle intr-o zona adecvata a caracteristicii motopompei.
Atunci cand motopompa nu se amorseaza corect sau debitul este mult sub asteptari, problema nu se afla obligatoriu in pompa.
O conexiune prin care patrunde aer, un furtun de aspiratie nepotrivit, o configuratie restrictiva sau alte probleme ale traseului pot afecta functionarea.
Verifica instalatia de aspiratie conform instructiunilor producatorului si asigura-te ca toate conexiunile sunt etanse. La o motopompa de suprafata, o aspiratie realizata corect este esentiala pentru obtinerea performantelor prevazute.
Inainte de a compara modele, stabileste urmatoarele informatii:
Daca ai aceste informatii, compararea motopompelor devine mult mai precisa decat alegerea dupa CP, debit maxim sau pret.
Inseamna un debit de pana la 30.000 de litri pe ora in conditiile corespunzatoare valorii declarate de producator. Nu inseamna ca motopompa va transporta 30.000 de litri pe ora indiferent de inaltimea de pompare si de configuratia instalatiei. Pentru debitul disponibil la HMT-ul necesar trebuie verificata caracteristica modelului.
Nu trebuie alese separat. Motopompa trebuie sa furnizeze debitul necesar la inaltimea manometrica ceruta de instalatie. O valoare foarte buna pentru unul dintre parametri nu compenseaza automat o valoare insuficienta pentru celalalt.
Este o valoare limita din caracteristica hidraulica a motopompei. Nu trebuie interpretata ca inaltimea la care pompa va furniza si debitul maxim. Pe masura ce sarcina hidraulica se modifica, se modifica si debitul disponibil.
Depinde de nivelul efectiv al apei si de caracteristicile motopompei. La o motopompa de suprafata trebuie verificata separat inaltimea maxima de aspiratie. Adancimea totala a putului si inaltimea maxima de refulare nu sunt suficiente pentru a stabili compatibilitatea.
Calculeaza debitul total al aspersoarelor care functioneaza simultan si verifica presiunea de lucru necesara acestora. Adauga diferenta de nivel si pierderile de sarcina ale instalatiei, apoi verifica daca motopompa poate furniza debitul necesar la HMT-ul rezultat.
Poate reduce debitul disponibil deoarece traseul produce pierderi de sarcina. Efectul depinde inclusiv de lungime, diametru, debit si configuratia instalatiei. Un furtun lung si subdimensionat poate influenta semnificativ performanta sistemului.
Daca ai doua modele cu valori maxime apropiate, nu decide automat dupa cel care are debitul maxim mai mare.
Stabileste mai intai punctul de functionare necesar instalatiei tale: debitul de care ai nevoie si HMT-ul estimat. Apoi compara caracteristicile celor doua modele in acea zona de functionare.
Verifica separat inaltimea de aspiratie, diametrele racordurilor, compatibilitatea cu tipul apei si, atunci cand este cazul, limitele privind particulele solide.
Aceasta metoda iti permite sa compari motopompele dupa performanta relevanta pentru aplicatia ta, nu dupa cea mai mare cifra afisata in specificatii.
Alegerea unei motopompe incepe cu doua intrebari: ce debit trebuie sa ajunga la destinatie si ce sarcina hidraulica trebuie sa invinga pompa pentru a-l furniza.
Calculeaza volumul si timpul pentru a determina debitul necesar. Analizeaza apoi diferenta de nivel, aspiratia, traseul conductelor, pierderile de sarcina si presiunea necesara la punctul de utilizare.
Dupa stabilirea debitului si a inaltimii manometrice totale, verifica pe curba Q-H daca modelul analizat poate furniza combinatia necesara. Nu utiliza debitul maxim, inaltimea maxima sau puterea motorului ca parametri izolati de selectie.
Pentru irigatii, tine cont si de debitul si presiunea cerute de aspersoare sau de sistemul de picurare. Pentru evacuare si transfer, porneste de la volumul de apa si timpul disponibil. Pentru apa cu impuritati, verifica explicit compatibilitatea motopompei cu tipul de apa si limitele privind particulele admise.
O motopompa bine aleasa nu este neaparat cea cu cel mai mare debit sau cu cel mai puternic motor. Este motopompa ale carei caracteristici hidraulice corespund instalatiei si aplicatiei in care va functiona.
r.
